Am vorbit despre cele mai aglomerate porturi din lume, cele mai frumoase pe timp de noapte, chiar și despre cele mai profitabile... Astăzi a venit vremea porturilor de adâncime. Sună ciudat, nu? Ei bine, chiar există! Nu este o invenție nouă, ci una destul de cunoscută în lumea maritimă ca fiind extrem de profitabilă! Arhitecții au reușit să construiască porturi în apă, care au doar platforma la suprafață. Nu în scop de design, ci pentru a ușura munca ambarcațiunilor de mare tonaj, care navighează cu cinci sau zece metri sub apă.

Porturile de adâncime sunt diferite de porturile regulate în ceea ce privește adâncimea în apă. Portul maritim este o zonă special amenajată cu diguri și platforme maritime, în care ambarcațiunile de mari și mici dimensiuni pot staționa sau se pot adăposti de furtuni puternice. Pe lângă adăpost, ambarcațiunile primesc și servicii pentru operațiuni de încărcare/descărcare. În fiecare port se găsesc cheiuri, dane și docuri eficient utilate în vederea transferului de mărfuri.

Portul de adâncime

În timp ce la porturile clasice șenalurile au maximum trei metri adâncime, fiind destinate ambarcațiunilor de dimensiuni mici și mijlocii, la porturile de adâncime acestea sunt nelimitate. Construcția este amplasată în larg, unde adâncimea apei permite oricărui tip de ambarcațiune o acostare ușoară. De obicei, ambarcațiunile de mari dimensiuni și cargoboturile de mare tonaj, au nevoie de șenaluri de peste 30 de metri adâncime.

Portul de adâncime nu este foarte diferit de un port clasic, cu excepția amplasării. El are toate componentele de bază a unui port clasic: de la conducte și stații de pompare, până la platforme, servicii de acostare sau geamanduri. Porturile de adâncime sunt deschise 24 de ore din 24 și oferă facilități moderne: șenale de foarte mari adâncimi în rezervații, șenale speciale pentru petroliere, angajați calificați în comunicare și servicii portuare și acostare pentru navele de tip Premier Cruise.

Drept de proprietate și exploatare

Dreptul de proprietate, construcție şi exploatare a porturilor de adâncime nu sunt ocolite de lege și etică. Introducerea actului normativ „Port Deepwater Act” din 1974 şi modificarea din 1984, 1990, 1995 şi 1996 a dus la o atenție și o meticulozitate sporită a unei astfel de construcții. Proprietarul trebuie să îndeplinească toate cerințele menționate în act, cum ar fi deducerea efectelor adverse asupra mediului marin, care ar putea apărea în urma dezvoltării unui astfel de port. Mai mult, înainte de construcție, trebuie să se prezinte planurile detaliate ale construcției, care includ investiția financiară, informaţii tehnice, amplasarea, construcţia în sine, exploatarea şi întreţinerea porturilor de adâncime propuse.

Actul a încurajat, de asemenea, promovarea porturilor de adâncime ca un mediu sigur şi eficient de transport de petrol, cu nave-cisternă, care să reducă aglomerarea traficului maritim și riscurile aferente. Autorităţile porturilor de adâncime sunt responsabile pentru prevenirea scurgerilor de petrol, de izolarea şi curăţarea construcției și de a sesiza potențialele pericole oceanografice precum curenţi, furtuni și valuri puternice.

Gina Rotaru

Foto: www.marineinsight.com